NEUROPSIHOLOGIA STARILOR DE VEGHE SI SOMN Starea de veghe alterneaza cu starea de somn in cadrul ciclului veghe-somn, ce reprezinta un bioritm circadian adica durata unui ciclu este in jur de 24 ore (se mai numeste si ritm nictemeral, nictemerul fiind considerat a reprezenta o unitate fiziologica de timp, cuprinzand o perioada de veghe si una de somn, ritmata de alternanta zi-noapte) Starea de veghe si somnul sunt doua stari comportamntale diferite, expresie a tonusuui cortical, alternanta lor fiind una din caracteristicile si conditiile desfasurarii normale a vietii.
NEUROSPIHOLOGIA STARII DE VEGHE
Starea de veghe (vigila) este starea organismului corespunzatoare unei activitati nervoase, caracterizata de o mare capacitate de receptie, analiza si sinteza a informatiilor generate de stimuli interni si externi, pe fondul unei reflectivitati crescute si al unui comportament volitional nuantat avectiv. Starea de veghe constituie premiza si fundalul necesar desfasurarii activitatii nervoase superioare. In mentinerea starii de veghe un rol conditional deosebit revine sistemului reticulat ascendant activator (SRAA) (a se vedea sin euro-anatomo-fiziologia Substantei reticulate prezentate la curs). SRAA asigura aferente corticale difuze si nespecifice pe cale talamica si extratalamica. Tonusul SRAA este intretinut, pe de o parte, prin colaterale de la caile senzoriale specifice si, pe de alta parte, de legaturile corticale – circuite cortico-reticulo-corticale. Ariile corticale ce asigura proiectii reticulate suunt: - zona senzorio-motorie (post- si precentrala) - campul frontal al ochiului - regiunea perieto-occipitala - prima circumvoluntiunea temporala - varful lobului temporal - portiunea mijlocie a girusului cinguli - circumvoluntiunea superioara de pe fata mediana a lobului frontal. Pe langa acestea, tonusul functional SRAA este realizat si printr-un mechanism autonom, intretinut prin factorii umorali. Riencefealul si nuclei septali intervin de asemenea in mentinerea starii de veghe facilitate de reactii afective . Interventia SRAA in starea de veghe se realizeaza printr-o actiune fazica – de trezire si printr-o actiune tonica – de mentinere a starii de veghe.
Reactia de trezire poate fi declansata prin urmatoarele mecanisme: a. Exitarea receptorilor periferici sub actiunea stimulilor din mediul inconjurator. In acest caz formatiunea reticulate este activate in special prin colateralele din cai senzoriale specifice. b. Activarea formatiunii reticulate prin stimuli interni. In acest caz excitatiile ajung la hipotalmusul posterior si de aici in sistemul reticulat. Ex: trezirea indusa de foame c. Activarea formatiunii reticulate prin excitatii corticale. In acest caz, stimuli din mediul inconjurator au semnificatie motivationala, de ex: auzul numelui, sau plansul copilului, situatie in care nu intensitatea stimulului conteaza (ca in varianta a.), ci semnificatia ei. Pe baza acestui tip de trezire se pot crea reflexe conditionate de trezire. d. Trezirea spontana, facultativa, se produce in abesnta unor excitanti externi sau interni. Se datoreste cresterii excitabilitatii neuronilor sistemului reticulat pri disparitia “oboselii” sinaptice, ceea ce determina cresterea activitatii SRAA.
Mentinerea starii de veghe are ca substrat activitatea tonica a SRAAprintr-o serie de mecanisme de autointretinere: - Mecanismul somato-muscular. Starea de veghe determina o crestere a activitatiisistemului reticulat descendent facilitator care, prin sistemul eferent al motoneuronilor gamma, determina cresterea tonusului musculaturii somatice. Hipertonia somatica excita proprioreceptorii musculari, excitatie ce se transmite cailor proprioceptive ale caror colaterale activeaza SRAA. - Mecanismul neuro-vegetativ. Starea de veghe este eminamente ergotropa – dominare a tonusului vegetative simpatico prin activarea hipotalamusului posterior. Aceasta activeaza direct sistemul reticulat, cat si prin mechanism endocrin medulosuprarenal. - Mecanismul cortical. Activitatea corticala crescuta prin circuitul reverberant cortico-reticulo-cortical realizeaza activitatea sistemului reticulat si mentinerea tonusului cortical crescut. - Mecanismul endocrin. Mecanismul endocrine se realizeaza prin mai multe verigi, dintre care mai importante sunt: medulosuprarenala si axul hipotalamo-hiopfizar in special prin vasopresina. Atat adrenalina cat si vasopresina activeaza sistemul reticulat, cat si direct tonusul cortical.
Cu privire la meditatia chimica cu rol in reactia de trezire si mentinere a starii de veghe, iin formatiunea reticulate au fost differentiate doua sisteme de trezire: adrenergic, cu sediul in tegumentul mezencefalic, ce induce trezire corticala cu reactie motorie si cholinergic , cu sediul intratalamic si riencefalic, determinand trezire fara reactie motorie. Aspectul comportamental al starii de veghe este potentat si de un sistem dopaminergic nigrostrial cu participarea sistemului extrapiramidal. La o scoarta cerebrala este hotaratoare in realizarea starii de veghe (decorticarea suprima starea de veghe), dar aceasta nu este un fenomen pur cortical, ci implica participarea unor structuri subcorticale reticulate, talamice, centrecefalice. Sistemul “centrecefalic” reprezinta un ansamblu de formatiuni nervoase subcorticale (formatiunea reticulate mezencefalica, nuclei talamici nespecifici si hipotalamusul posterior etc.) implicate in determinarea fondului de vigilenta al constientei. Electroencefalografic, starea de veghe la adultii normali se caracterizeaza printr-un rtim alfa sau beta. Pe masura ce activitatea cerebrala este mai intensa, frecventa undelor este mai mare si iimplicit, amplitudinea lor este mai mica. Starea de veghe fara preocupari, va face sa predomine ritmul alfa, pe cand in timpul unei activitati intelectuale sau solicitari senzitivo-senzoriale intense, predomina riimtul beta.
Un comentariu:
NEUROPSIHOLOGIA STARILOR DE VEGHE SI SOMN
Starea de veghe alterneaza cu starea de somn in cadrul ciclului veghe-somn, ce reprezinta un bioritm circadian adica durata unui ciclu este in jur de 24 ore (se mai numeste si ritm nictemeral, nictemerul fiind considerat a reprezenta o unitate fiziologica de timp, cuprinzand o perioada de veghe si una de somn, ritmata de alternanta zi-noapte)
Starea de veghe si somnul sunt doua stari comportamntale diferite, expresie a tonusuui cortical, alternanta lor fiind una din caracteristicile si conditiile desfasurarii normale a vietii.
NEUROSPIHOLOGIA STARII DE VEGHE
Starea de veghe (vigila) este starea organismului corespunzatoare unei activitati nervoase, caracterizata de o mare capacitate de receptie, analiza si sinteza a informatiilor generate de stimuli interni si externi, pe fondul unei reflectivitati crescute si al unui comportament volitional nuantat avectiv. Starea de veghe constituie premiza si fundalul necesar desfasurarii activitatii nervoase superioare.
In mentinerea starii de veghe un rol conditional deosebit revine sistemului reticulat ascendant activator (SRAA) (a se vedea sin euro-anatomo-fiziologia Substantei reticulate prezentate la curs).
SRAA asigura aferente corticale difuze si nespecifice pe cale talamica si extratalamica. Tonusul SRAA este intretinut, pe de o parte, prin colaterale de la caile senzoriale specifice si, pe de alta parte, de legaturile corticale – circuite cortico-reticulo-corticale. Ariile corticale ce asigura proiectii reticulate suunt:
- zona senzorio-motorie (post- si precentrala)
- campul frontal al ochiului
- regiunea perieto-occipitala
- prima circumvoluntiunea temporala
- varful lobului temporal
- portiunea mijlocie a girusului cinguli
- circumvoluntiunea superioara de pe fata mediana a lobului frontal.
Pe langa acestea, tonusul functional SRAA este realizat si printr-un mechanism autonom, intretinut prin factorii umorali.
Riencefealul si nuclei septali intervin de asemenea in mentinerea starii de veghe facilitate de reactii afective .
Interventia SRAA in starea de veghe se realizeaza printr-o actiune fazica – de trezire si printr-o actiune tonica – de mentinere a starii de veghe.
Reactia de trezire poate fi declansata prin urmatoarele mecanisme:
a. Exitarea receptorilor periferici sub actiunea stimulilor din mediul inconjurator. In acest caz formatiunea reticulate este activate in special prin colateralele din cai senzoriale specifice.
b. Activarea formatiunii reticulate prin stimuli interni. In acest caz excitatiile ajung la hipotalmusul posterior si de aici in sistemul reticulat. Ex: trezirea indusa de foame
c. Activarea formatiunii reticulate prin excitatii corticale. In acest caz, stimuli din mediul inconjurator au semnificatie motivationala, de ex: auzul numelui, sau plansul copilului, situatie in care nu intensitatea stimulului conteaza (ca in varianta a.), ci semnificatia ei. Pe baza acestui tip de trezire se pot crea reflexe conditionate de trezire.
d. Trezirea spontana, facultativa, se produce in abesnta unor excitanti externi sau interni. Se datoreste cresterii excitabilitatii neuronilor sistemului reticulat pri disparitia “oboselii” sinaptice, ceea ce determina cresterea activitatii SRAA.
Mentinerea starii de veghe are ca substrat activitatea tonica a SRAAprintr-o serie de mecanisme de autointretinere:
- Mecanismul somato-muscular. Starea de veghe determina o crestere a activitatiisistemului reticulat descendent facilitator care, prin sistemul eferent al motoneuronilor gamma, determina cresterea tonusului musculaturii somatice. Hipertonia somatica excita proprioreceptorii musculari, excitatie ce se transmite cailor proprioceptive ale caror colaterale activeaza SRAA.
- Mecanismul neuro-vegetativ. Starea de veghe este eminamente ergotropa – dominare a tonusului vegetative simpatico prin activarea hipotalamusului posterior. Aceasta activeaza direct sistemul reticulat, cat si prin mechanism endocrin medulosuprarenal.
- Mecanismul cortical. Activitatea corticala crescuta prin circuitul reverberant cortico-reticulo-cortical realizeaza activitatea sistemului reticulat si mentinerea tonusului cortical crescut.
- Mecanismul endocrin. Mecanismul endocrine se realizeaza prin mai multe verigi, dintre care mai importante sunt: medulosuprarenala si axul hipotalamo-hiopfizar in special prin vasopresina. Atat adrenalina cat si vasopresina activeaza sistemul reticulat, cat si direct tonusul cortical.
Cu privire la meditatia chimica cu rol in reactia de trezire si mentinere a starii de veghe, iin formatiunea reticulate au fost differentiate doua sisteme de trezire: adrenergic, cu sediul in tegumentul mezencefalic, ce induce trezire corticala cu reactie motorie si cholinergic , cu sediul intratalamic si riencefalic, determinand trezire fara reactie motorie. Aspectul comportamental al starii de veghe este potentat si de un sistem dopaminergic nigrostrial cu participarea sistemului extrapiramidal.
La o scoarta cerebrala este hotaratoare in realizarea starii de veghe (decorticarea suprima starea de veghe), dar aceasta nu este un fenomen pur cortical, ci implica participarea unor structuri subcorticale reticulate, talamice, centrecefalice.
Sistemul “centrecefalic” reprezinta un ansamblu de formatiuni nervoase subcorticale (formatiunea reticulate mezencefalica, nuclei talamici nespecifici si hipotalamusul posterior etc.) implicate in determinarea fondului de vigilenta al constientei.
Electroencefalografic, starea de veghe la adultii normali se caracterizeaza printr-un rtim alfa sau beta. Pe masura ce activitatea cerebrala este mai intensa, frecventa undelor este mai mare si iimplicit, amplitudinea lor este mai mica. Starea de veghe fara preocupari, va face sa predomine ritmul alfa, pe cand in timpul unei activitati intelectuale sau solicitari senzitivo-senzoriale intense, predomina riimtul beta.
Trimiteți un comentariu